doctor Shivago

Birmania

Istoric

            Cel care avea să devină, mai târziu, figura centrală a religiei budiste, s-a născut acum 2500 de ani, într-o zonă aflată pe teritoriul Nepalului de azi. Fiu de rege, numele său era Siddhartta Gotama şi fusese destinat unei vieţi lipsite de orice griji materiale. Cu toate acestea, el a înţeles foarte repede că ciclul vieţii era acelaşi pentru toţi oamenii, indiferent de condiţia lor socială – naştere, boală, bătrâneţe, moarte şi că în spatele tuturor problemelor cu care se confruntau oamenii se afla o cauză unică – suferinţa.

            La vârsta de 29 de ani, a părăsit palatul regal, soţia şi copilul abia născut, abandonând definitiv viaţa de plăceri şi privilegii. A studiat tot ce însemna spiritualitate, cu cei mai buni învăţători ai timpului, devenind, printre altele, un maestru al tehnicii de meditaţie Samatha (concentrare pe obiecte sau fenomene exterioare corpului). Ulterior, a practicat ascetismul, sub forma auto-mortificării, ajungând foarte aproape de pragul trecerii dincolo. Toate acestea l-au ajutat să înţeleagă că extremele nu puteau aduce soluţii bune şi că adevărul se afla pe ceea ce s-a numit, de atunci, Calea de mijloc.

            La vârsta de 35 de ani, şi-a părăsit profesorii şi tovarăşii, pentru a se retrage în meditaţie şi a-şi găsi propriul drum. S-a aşezat la umbra faimosului copac al înţelepciunii, decis să nu se mai ridice de acolo până nu găsea soluţia problemelor fundamentale – conflictul mintal şi suferinţa. Când, în sfârşit, a părăsit acel copac, atinsese stadiul ultim al evoluţiei, Iluminarea, devenind un Eliberat.

            Timp de aproape jumătate de secol a transmis tuturor celor din jurul său adevărurile pe care le realizase, Dhamma, avertizând că este doar o cale şi că fiecare om era un călător pe cale şi trebuia să o străbată singur, lucrând singur pentru a ajunge la capăt.  Uitaţi-vă în voi, în fiinţa voastre, căci toţi aveţi în interior ce vă trebuie pentru a fi un Buddha, a spus el.

            Budismul, la ora actuală, cuprinde două grupări majore, Theravada (Şcoala celor vechi) şi Mahayana (Marele “vehicul”). Ambele au dezvoltat forme de meditaţie, bazate pe învăţăturile lui Buddha, folosite ca auxiliare ale practicii spirituale. Vipassana este meditaţia centrală în budismul Theravada, iar a doua grupare, printre altele, a dat naştere meditaţiei Zen.

Principii

            La baza învăţăturilor lui Buddha se află cele Patru adevăruri nobile privind conceptul de Dukkha (suferinţă, impermanenţă, angoasă, frustrare, decepţie …). Acestea sunt:

    1. Există Dukkha

    2. Dukkha se produce din cauza tanha (invidie, deziluzie, aviditate, ataşament)

    3. Dukkha încetează odată cu eliminarea tanha

    4. Calea de mijloc (Nobila cale a celor opt adevăruri) duce la eliminarea tanha şi, prin urmare, la încetarea dukkha

            Calea de mijloc duce la atingerea stării de Nirvana. Cele opt aspecte ale sale sunt: înţelegerea corectă; gândirea corectă; vorbirea corectă; acţiunea corectă; activitatea corectă; efortul corect; plina conştiinţă corectă; concentrarea corectă. Prin aplicarea acestor aspecte în practică se produce şi dezvoltarea Moralităţii, Concentrării şi Înţelepciunii.

            Realizarea deplină a Înţelepciunii se poate atinge doar prin înţelegerea celor trei aspecte ale existenţei: impermanenţa (nimic nu este etern), suferinţa (ataşament faţă de lucrurile impermanente), “non eul” (egoul)

            Cele patru stări de conştiinţă pe care Buddha le-a recomandat să fie cultivate sunt: metta (iubire şi bunătate), karuna (compasiune), mudita (bucurie compasivă), upekkha (serenitate).

            Toate fiinţele se supun legilor Karmei  şi Reîncarnării

            Cele mai importante învăţături ale lui Buddha referitoare la meditaţie sunt cuprinse în discursul Cele patru fundamente ale conştiinţei depline:

Practica

            Etapele esenţiale ale practicii Vipassana, conform învăţăturilor predate la şcolile de meditaţie din cadrul templelor budiste birmaneze sunt:

Pe parcursul stagiului de practică Vipassana, participanţii trebuie să respecte cele opt precepte etice:

Efecte

            Acest sistem de meditaţie a fost dăruit de către Buddha pentru toate fiinţele umane care doresc să ajungă la capătul călătoriei spirituale. Meditaţia Vipassana,practicată cu perseverenţă, duce la Nirvana.

            Drumul, în sine, este minunat şi plin de realizări deosebite – calmare exemplară a minţii şi colaborare necondiţionată din partea ei, relaxare totală a corpului fizic, interiorizare profundă şi cunoaştere totală a fiinţei în intimitatea ei, trezirea capacităţilor deosebite (fizice şi mentale) din starea lor de adormire …

Vipassana